Tipare ale vieții de familie în spațiul românesc în epoca modernă – abordări cantitative
Joi, 25 august 2016, orele 15:00-17:00
UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, parter,
Sala E. Pop
Organizatori și moderatori secțiune:
CS II Dr. Luminița Dumănescu, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației
CS III Dr. Daniela Mârza, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane
Prezintă:
CS II Dr. Luminiţa Dumănescu, Drd. Oana Sorescu-Iudean
(Universitate Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației)
Aspecte privind căsătoria în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Cercetări anterioare asupra spațiului transilvănean au arătat că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea circa 40% din populația provinciei, bărbați și femei, erau căsătoriți. În același timp, în Ungaria la 1900, doar 5% dintre bărbați și 4% dintre femei rămâneau necăsătoriți la 45 de ani. Media vârstei la căsătorie în Transilvania a variat – conform cercetărilor întreprinse pe eșantioane – între 23-25 de ani pentru bărbați și 20-21 de ani pentru femei. La modul general, în societățile tradiționale fluctuațiile sezoniere au fost considerabile fiind influențate în principal de doi factori: rânduiala bisericii, indiferent de confesiune, și ritmul muncilor agricole. Eșantioanele pe care s-au întreprins cercetări până acum arată o condensare a căsătoriilor în lunile de toamnă, la sfârșitul calendarului agricol și iarna. La începutul secolului XX s-au produs schimbări în sezonialitatea căsătoriilor în special datorită creșterii volumului populației urbane. De asemenea, se constată diferențe de la o comuntitate la alta determinate de dispunerea geografică, statutul socio-profesional al celor ce o alcătuiesc și confesiune. Analiza pe care o supunem atenției se întemeiază pe datele introduse până în acest moment în Historical Population Database of Transylvania. Datele (circa 6000 de căsătorii aparținând diverselor comunități din Transilvania) sunt extrase din baza surselor, fără a fi fost trecute prin procesul de linkage și pe baza lor încercăm să răspundem la următoarele întrebări:
1) În ce măsură așezarea geografică a comunităților influențează vârsta la căsătorie și sezonialitatea acesteia? Există diferențe semnificative în privința endogamiei/exogamiei?
2) Este relevantă confesiunea în privința vâstei la căsătorie?
3) Care sunt implicațiile statutului economic și social asupra vârstei la prima căsătorie?
Raluca-Sorina Botoș (masterand, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației)
Relațiile de rudenie. Relația dintre părinți și copii, relații dintre frații vitregi. Studiu de caz: Orșova (Mureș), 1907
Prezentarea noastră se dorește a fi o analiză calitativă a căsătoriei și recăsătoririi în localitatea Orșova și județul Mureș, precum și a relațiilor intrafamiliale construite în urma acestor procese. În acest sens, cercetarea a fost orientată spre valorificarea nominativă și analiza longitudinală, a cursului vieții, a persoanelor din Protocolul conscripției nominale a sufletelor din parohia greco-catolică Orșova, 1907, adăugând fișelor de familie construite pe baza acestei surse și datele din Registrele parohiale de stare civilă ale parohiei greco-catolice din perioada 1824-1915, pentru a completa imaginea comunității studiate.
În cadrul prezentării urmărim evidențierea relației dintre părinți și copii, a celei dintre frați, inclusiv dintre frații vitregi, din perspectiva rolului lor în cadrul gospodăriei și a statutului în cadrul proceselor de moștenire și preluare a conducerii ansamblului familial. Întrebările de cercetare de la care pornim sunt: care a fost structura gospodăriilor din satul Orșova? Cine prelua conducerea gospodăriei după moartea capului de familie? Şi cine rămânea în casa părintească în cazul fraților vitregi?
Drd. Niculina Pașca (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie)
Nobilimea românească a Chioarului (sec XVII-XX). Perspective socio-demografice
Pe parcursul viitoarei cercetări doresc să acord o atenție deosebită principalelor elemente demografice (natalitate, nupțialitate, mortalitate, mobilitate) care vor reuși să contureze un profil al familiilor nemeșești aflatate sub atenția cercetării.
De asemenea vor fi analizate relațiile de rudenie a acestor familii nemeșești, respectiv modul în care s-a realizat extinderea lor, relațiile cu membrii familiilor nemeșești care au decăzut, statutul celor decăzuți, statutul cu familia mamă, relațiile cu restul comunității.
Pentru a cerceta aceste aspecte demografice ca sursă principală de cercetare o să folosesc registrele parohiale. Aceste registre îmi vor permite să observ într-un mod clar care era gradul de rudenie între persoanele care făceau zălogiri și de ce făceau acest lucru. Pe baza acestor informații voi putea să observ evoluția suferită de acești nemeși.
Totodată, tot cu ajutorul registrelor parohiale și a registrelor confesionale de stare civilă vom putea observa cât de numeroase erau aceste familii, natalitatea și mortalitatea lor.
Pentru a realiza o analiză cât mai complexă a micii nobilimi din zona Chioarului este imperios necesar realizarea și a unei analize comparative atât cu nobilimea din Europa Central Estică, cât și o comparație dintre nobilimea românească a Chioarului și restul nobilimii din Transilvania. În abordarea acestei perspective se vor utiliza în special lucrările de specialitate care au tratat acest subiect în zona Europei Centrale și Estice.
O altă parte a cercetării o să fie axată pe statutul material al acestor familii, pe ceea ce presupune modul lor de viață și anume modul în care era construită gospodăria, posesiunile pe care le aveau și în ce bază le stăpâneau, modul de viață a acestor familii, ocupațiile principale care erau aducătoare de venit.
CS III Dr. Daniela Mârza (Academia Română – Centrul de Studii Transilvane)
Ritmuri ale morții în Transilvania epocii moderne (informații despre mortalitate cuprinse în Historical Population Database of Transylvania)
Mortalitatea în Transilvania epocii moderne este, încă, un fenomen insuficient studiat, acoperind arii geografice sau intervale temporare limitate. Una dintre cauzele principale pentru această situație este absența unei baze de date care să permită cercetări extinse de demografie istorică.
Historical Population Database of Transylvania, aflată, deja, de peste doi ani în construcție (pe baza registrelor de stare civilă), este un pas important pentru schimbarea acestei stări de lucruri. Numărul mare de înregistrări incluse permite, deja, primele analize. Baza de date conține, până în prezent, înregistrarea a peste 24000 de decese, din localități foarte diferite ca amplasare geografică și ca structură etnică și confesională. Informațiile avute la dispoziție se referă la numele decedatului, sexul, vârsta, date despre părinții acestuia, locul morții, uneori și cauza acesteia, locul înmormântării etc.
Prezenta lucrare își propune să reconstituie, pornind de la aceste înregistrări, aspecte precum: posibila legătură dintre sezonalitatea deceselor și forma de organizare a localității (tip adunat / răsfirat etc.), respectiv forma de relief; legătura dintre mortalitate și etnie, respectiv confesiune; corelația dintre mortalitate și evenimente precum epidemiile, episoadele de secetă, inundații etc.; posibila identificare a unor tipare ale mortalității, pe o perioadă mai lungă de timp, acolo unde sursele existente o permit.
Asist. Cercet. Drd. Izabela Georgiana Coroian (Universitatea Babeş-Bolyai, Centrul de Studiere a Populaţiei)
Mişcarea sezonieră a mortalităţii în trei comunităţi din Transilvania (1887-1912)
Una dintre aspectele centrale în studierea mortalităţii umane este măsura în care populaţiile istorice au fost influenţate de tranziţia anotimpurilor. Mişcarea sezonieră a mortalităţii i-a preocupat pe mulţi istorici şi demografi, precum Massimo Livi Bacci (2003), Roland Rau (2005) şi Ioan Bolovan (2000). Studiile demografice concentrate pe diferite localităţi din Transilvania la finalul secolului al XIX-lea au evidenţiat un nivel ridicat de mortalitate în anumite anotimpuri sau luni ale anului (iarna şi primăvara, respectiv în lunile martie şi aprilie) sau, dimpotrivă, niveluri scăzute (iunie, iulie). Diferenţele dintre aceste niveluri au fost atribuite influenţelor anumitor factori epidemiologici, precum boli bronho-pulmonare datorate perioadelor mai reci (Bolovan 2000:154).
Lucrarea supusă atenției reprezintă un început de șantier de cercetare și se axează pe studiul mişcării sezoniere a mortalităţii în trei comunităţi variate din punct de vedere confesional, social şi al aşezării geografice din Transilvania în perioada sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutul celui următor. Analiza se bazează pe registrele parohiale și civile ale celor trei comunități, incluse în „Historical Population Database of Transylvania” şi pe recensământurile de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor. Vom urmări influenţa unor factori precum aşezarea geografică, ocupaţie, sex şi etnie asupra mortalităţii. Mai mult, lucrarea va cuprinde şi o analiză a cauzelor de deces (factori epidemiologici), corelate cu distribuţia pe vârstă a mortalităţii.
Dr. Mihaela Ioniţă-Niculescu (profesor, Colegiul Economic “Virgil Madgearu”, Târgu‑Jiu)
Mortalitatea în Nordul Olteniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX
Preponderent rurală, societatea românească a rămas tributară vechiului regim demografic, cu o speranţă de viaţă redusă şi cu o rată a mortalităţii foarte ridicată. La sfârşitul secolului al XIX-lea, rata brută a mortalităţii a fost de 29 decese la 1000 locuitori. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe între anii 1899 – 1901 a fost de 36,1 ani la bărbaţi şi 36,9 ani la femei, pentru ca în intervalul 1909 – 1912 să crească la 39,2 ani pentru bărbaţi şi 40,1 ani pentru femei. În mentalitatea românilor, „cumpăna” dintre tinereţe şi bătrâneţe a fost asociată cu vârsta de 45 de ani, durata firească a vieţii fiind cuprinsă între 45 – 50 ani.
Modul de viaţă al individului şi al familiei a fost influenţat de alimentaţie, condiţiile de locuit – adevărate „structuri ale cotidianului” în concepţia lui Fernand Braudel, cu un impact deosebit asupra stării de sănătate şi longevităţii. Diferenţele sociale şi culturale, între structurile elitare şi marea majoritate a locuitorilor din satul românesc tradiţional, au fost uneori estompate de efectele epidemiilor şi de neputinţa sistemului sanitar în curs de organizare pe principii moderne. Ceea ce interesează însă în această succintă prezentare este surprinderea unor frânturi din viaţa cotidiană a „celor mulţi”, din comunele rurale şi cartierele periferice ale reşedinţelor de judeţ din nordul Olteniei.