Presa și Arhivele – Depozitare de informație istorică pentru secolele XIX-XXI
Vineri, 26 august 2016, orele 15:00-17:00
UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 1,
Sala Tiberiu Popovici
Organizator și moderator:
Dr. Vlad Popovici, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației
Prezintă:
Drd. Răducu Rușeț ( Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației)
Profesionalizarea ziariștilor români din monarhia dualistă Austro-Ungară în Epoca Modernă: Fundația Ziariștilor Români din Ungaria
Actuala cercetare, intitulată: ,,Profesionalizarea ziariștilor români din monarhia dualistă Austro-Ungară în Epoca Modernă: Fundația Ziariștilor Români din Ungaria”, își propune să abordeze atât un subiect de istorie a presei românești din Monarhia Habsburgică, cât și o tematică care înglobează istoria socială a grupurilor de redactori și afirmarea lor ca entități socio-profesionale distincte din Transilvania secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Prezenta lucrare, adusă spre dezbatere și interpretare istoriografică, are ca obiectiv principal demonstrarea profesionalizării ziariștilor din Ungaria, prin asumarea unei adevărate meserii moderne și consacrarea socială atribuită acestor intelectuali și ziariști români, evidențiată prin activitatea redacțională cotidiană. Încercăm să observăm cum a evoluat această instituționalizare și profesionalizare a ziariștilor români de-a lungul timpului, privită la nivel politico-administrativ și socio-profesional în epoca naționalităților și a statelor naționale.
Pornim excursul nostru de la etapa unui jurnalism primar, inițial, o etapă a inițiativelor și încercărilor în care în paginile ziarelor, foilor și revistelor de popularizare și-au exersat scrisul diferiți poeți, scriitori, oameni de litere. Ajungând la începutul secolului al XX-lea, la cooptarea ziariștilor români în structuri profesionale bine definite, structurate ierarhic și recunoscute internațional, de genul birourilor de presă, a fundațiilor profesionale și a sindicatelor. Abordăm totodată transferul emergent al acestei categorii socio-profesionale de la statutul de scriitori-redactor, specific pentru secolul al XIX-lea, la însușirea unei meserii moderne, înțeleasă în sens profesional, în termenii accepțiunii actuale a terminologiei de specialitate și a inserării într-un anumit domeniu de activitate. Toate acestea au fost posibile prin apariția la începutul secolului XX, a ,,Fundației Ziariștilor Români din Ungaria” și a ,,Sindicatului Presei Române din Banat și Transilvania”.
Asist. Univ. Dr. Stelian Mihai Rusu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu)
Feminități legionare: o analiză vizuală și de conținut a imaginii femeii în presa legionară
Lucrarea își propune să abordeze o fațetă mai puțin explorată a mișcărilor fasciste, explorând politicile feminității în cadrul mișcării social-politice, organizate în jurul Legiunii „Arhanghelul Mihail”, în interbelicul românesc. Unul dintre țelurile fundamentale ale mișcărilor fasciste, regăsit și în încarnarea românească a fascismului, sub forma legionarismului, a constat în crearea Omului Nou, caracterizat mai presus de orice prin eroismul său sacrificial întru mântuirea neamului. Atât fascismul în general cât și legionarismul în particular au fost ideologii „musculare”, în cadrul cărora idealurile de virilitatea și masculinitate constituiau forțele motrice ale acestora. Cum era însă imaginată ,,Noua Femeie” legionară? O analiză de conținut tematică a presei legionare, focalizată în special asupra rubricilor dedicate cititoarelor de sex feminin (de pildă, „Cuvântul femeii” din ziarul Cuvântul) arată o tensiune esențială între două modele divergente ale noii femei legionare: a) pe de o parte, este subliniată necesitatea unei feminități masculinizate, caracterizată de eroism viril, bărbăție feminină și fizicalitate; b) pe de altă parte, discursul predominant insistă însă pe modelul conservator al unei feminități tradiționale, caracterizată de maternitate, domesticitate și esteticitate. Extinzând analiza de conținut tematică cu o analiză vizuală centrată pe modurile în care femeia este reprezentată în imaginile din ziarele și revistele mișcării, un al treilea model al feminității legionare apare la iveală. Este vorba despre un model „șic” de feminitate mondenă care contravine în mod flagrant atât modelul eroic al feminității masculinizate, cât și pe cel tradițional al feminității domestice.
Dr. Liviu Boar (Universitatea ,,Petru Maior”, Serviciul Judetean al Arhivelor Naționale Mureș, Târgu Mureș)
Anuarul Arhivelor Muresene 2002-2005, 2012-2015
În anul 2001, la împlinirea a cinci decenii de la înfiinţarea Serviciului Regional Mureş al Arhivelor Statului, Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale a organizat la Sovata o Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice, în colaborare cu Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Statului și Asociaţia Arhiviştilor ”David Prodan” din Cluj Napoca. La această sesiune participând peste 40 de cercetători ştiinţifici din cadrul arhivelor, muzeelor şi bibliotecilor din ţară şi străinătate, distinşi profesori universitari din centrele universitare Cluj Napoca, Tg. Mureş, Bucureşti, care au prezentat comunicări de un înalt nivel ştiinţific.
Pentru o valorificare plenară a acestor comunicări, Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Statului şi Asociaţia Arhiviştilor „David Prodan” au considerat necesară publicarea acestora, pentru a intra astfel în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional” scriam în editorialul „La început de drum”, publicat în primul număr al Anuarului (p. 7-8), apărut în anul 2002.
Din prima serie a Anuarului au apărut 4 numere: Nr. I-2002, în colaborare cu Muzeul Judeţean Mureş (care a asigurat finanţarea tipăririi), 310 pagini, redactor şef: Liviu Boar, Beatrice Milandolina Dobozi, secretar de redacţie, membrii Colegiului de redacţie fiind: Al. Cîmpianu, V. Grama, Al.Pal – Antal, R.C. Păcurar, lector: Prof. Univ. Dr. Gr. Ploeşteanu; Nr. II-2003, 448 pagini, acelaşi colegiu de redacţie, Nr. III – 2004, 356 pagini, acelaşi colegiu de redacţie, Nr. IV – 2005, 300 pagini, 2 membrii noi în colegiul de redacţie: Bogdan Popovici (Bv) şi Szabo Miklos (Mş).
Datorită problemelor financiare, apariţia Anuarului se întrerupe timp de 7 ani, publicarea acestuia fiind reluată în anul 2012, sub aceeaşi titulatură, cu menţiunea ,,Serie nouă”. S-a reluat numărătoarea de la nr. I, însă în paranteză este continuată vechea numerotare, astfel Nr I are menţiunea în paranteză numărul cinci:(V). În cele 1414 pagini ale celor 4 numere au fost publicate 146 de materiale, dintre care 26 de arhivistică, 81 de istorie, documente 13, rapoarte de activitate 3, mesaje 6, scrisori 2. Dintre cei 79 de autori 20 sunt doctori în ştiinţe, 14 doctoranzi, 21 de consilieri (funcţii specifice pentru arhivişti), diferenţa fiinnd muzeografi, profesori, studenţi etc.
În anul 2012 s-a reluat publicarea ,,Anuarului Arhivelor Mureșene”, cu menţiunea ,,Serie nouă), cu o nouă prezentare grafică, care aparţine artistului plastic Liviu L. Boar jr. şi cu un Colegiu de redacţie format din: Prof. Dr. Liviu Boar. Redactor şef, membrii fiind: Dr. Milandolina Beatrice Dobozi, Dr. Peter Moldovan, Dr. Laszlo Marton şi cons. sup. Ramona Carmen Păcurar.
Noutatea este faptul că Anuarul apare cu girul unui ,,Consiliu științific”, format din 14 personalităţi ale istoriografiei româneşti din ţară şi străinătate (vezi Hermina G.B. Anghelescu, Detroit Michigan,U.S.A.; Maria Bereny din Gyula-Ungaria), dintre care trei academicieni, Ioan Aurel POP, Nicolae EDROIU şi fostul nostru coleg arhivist, PAL ANTAL Sandor (Alexandru) membru extern al Academiei Maghiare din Budapesta.
Până în prezent au apărut 4 numere din Noua Serie: I (V) 2012, II (VI) 2013, III (VII) 2014 şi IV(VIII) 2015. În editorialul intitulat ,,Un nou început”, în limbile română, engleză, franceză, germană şi maghiară, din primul număr al Seriei Noi scriam: „Vom păstra structura care s-a cristalizat în cele patru numere anterioare. Vom avea o rubrică de arhivistică, una de studii bazate pe documente de arhivă, vom publica documente inedite de arhivă, recenzii şi prezentări de publicaţii de specialitate. O noutate va fi o rubrică permanentă intitulată ,,ARHIVIŞTI ARDELENI”, în care vom publica biografiile unor arhivişti ardeleni care nu mai sunt printre noi.
Aceste biografii vor fi publicate ulterior într-un volum cu acelaşi titlu”. (Volumul a apărut la „Petru Maior” University Press, Tîrgu – Mureş, 2014, cu titlul: ,,ARHIVIŞTI ARDELENI. Dicţionar biobibliografic”, Coordonator Dr. Liviu Boar, Cuvânt înainte Dr. Ioan Drăgan, (300p.).
Cele 4 numere apărute din seria nouă a Anuarului însumează un număr de 1538 de pagini, în medie 384,5 pagini pe număr. În cele 8 numere apărute până în prezent au fost publicate 52 studii şi articole de arhivistică, 134 de istorie, 24 documente, 2 in memoriam, 17 biografii de arhivişti ardeleni, 37 de recenzii, 3 rapoarte de activitate, 6 mesaje, 2 scrisori, 2 editoriale. De asemenea au fost publicate 210 rezumate în limbile engleză, germană, franceză, rusă şi maghiară. În cele 8 numere ale Anuarului au fost publicate studii şi articole şi în limbile engleză, franceză, italiană şi maghiară.
Notă: O prezentare exhaustivă a primelor patru numere ale Anuarului este făcută de profesorul Vasile Stancu în Nr. IV(VIII)-2015 al ANUARULUI ARHIVELOR MUREŞENE,la rubrica RECENZII, p. 387-398.
Puncte de vedere ale specialiştilor în domeniul istoriei privind Arhivele Naţionale ale României şi impactul informatizării serviciilor instituţiei asupra cercetării documentelor
Prezentarea pe care o propunem are la bază datele obţinute în urma realizării unui sondaj de opinie în rândul participanţilor la ediţia anuală (20-25 iulie 2015) a Şcolii de Vară a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, desfăşurată la Braşov. Studiul rezultat, conţine analiza răspunsurilor obţinute în urma aplicării a două chestionare, referitoare, primul, la percepţia corespondenţilor asupra instituţiei Arhivelor Naţionale ale României şi al doilea, la efectele aşteptate ale informatizării serviciilor instituţiei în domeniul cercetării documentelor.
Tema aleasă se încadrează în domeniul nostru mai larg de interes, referitor la impactul informatizării Arhivelor Naţionale ale României asupra comunicării patrimoniului şi cercetării documentelor de către public.
