Situația socială și politică a comunității evreiești din România în secolul XX

 

Duminică, 28 august 2016, orele 09:30-11:00 

UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 1, 

Sala Lucian Blaga

 

Moderator: Drd. Maria Ghitta, Centrul de Studii Transilvane, Academia Română, Cluj-Napoca

 

Prezintă:

 

Drd. Dana Ionescu (Université du Québec à Montréal)

Emigrația în Canada a evreilor români (1938-1947). Memorii ale identităților dislocate

Studiul de față, ce face parte dintr-o cercetare mult mai vastă, își propune, bazându-se pe o analiză istorică și sociologică, să traseze contextul istoric din România Holocaustului (push) ca țară de plecare și contextul țării de primire, Canada (pull). De ce identități dislocate? Pentru că, traseul emigraționist nu a fost unul liniar (dintr-un punct A într-un punct B). Majoritatea celor ajunși în Canada, au ales, forțați de situație, un traseu « mouvementé » pentru că prima destinație a fost Palestina. De acolo, începând din 1947, când Canada a deschis porțile emigrației evreiești, mulți evrei de origine română au ales să părăsească Palestina și să se instaleze în Canada.
Întrebarea centrală este cum reconstruim memoria colectivă a contextului socio-istoric din România Holocaustului, pornind de la trei « straturi de realitate » : discursul istoriografic, discursul arhivelor și cel pe care îl vom regăsi în mărturiile imigranților evrei la Montréal (avem la dispoziție 76 de mărturii înregistrate pe casete de către Centrul comemorativ al Holocaustului din Montréal).
Lucrarea de față își propune să răspundă la alte câteva întrebări specifice: Cum povestesc actorii noștri contextul antisemit din România în perioada Holocaustului? Cum dau ei sens acestui context? Cum mărturisesc ei după atâția ani? (interviurile semi-dirijate au fost făcute de Centru comemorativ incepând din 1976, deci la o distanță foarte mare de la eveniment. Cel mai recent interviu datează din 2015).

 

Lect. Univ. Dr. Florin Stan (Ministerul Afacerilor Externe, Unitatea Arhive Diplomatice)

O analiză a surselor privind studierea istoriei evreilor din România în Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe

Istoriografia privind locul și rolul evreilor în cadrul statal românesc a cunoscut în ultima decadă achiziții semnificative, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Se poate lesne constatata că sursele cercetătorului sunt diverse, cele mai importante rămânând sursele arhivistice, cum este și firesc în abordarea temelor istoriei contemporane vizate de către noi. În cadrul studiului, ne-am propus o analiză a surselor diplomatice gestionate de Arhiva Ministerului Afacerilor Externe. O cercetare extinsă a fondurilor aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe poate valorifica, de exemplu, o serie de documente inedite referitoare, în general, la politica statului și, în special, a organelor autorităţilor române, în speță, a Ministerului Afacerilor Străine, vis-à-vis de situația evreilor cetățeni români din străinătate. În contextul european marcat de intensificarea măsurilor antisemite și existența lagărelor de concentrare naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Sursele arhivistice evidenţiază o serie de aspecte, în majoritatea lor inedite, ale activităţii desfăşurate de diplomații români aflați la post în vederea salvării evreilor cetăţeni români rezidenţi în graniţele Reich-ului, în statele sau în teritoriile ocupate/ controlate de Germania nazistă, precum: Constantin I. Karadja, director al Direcţiei Consulare (1941-1944),  Florian Manoliu, consilier economic în cadrul legaţiei de la Berna (1942-1944), Emilian Pavelescu, consul general la Paris (1941-1944), Constantin Mareș, consul la Viena (1940-1943), Virgil Zaborovschi, consul general la Praga (1941-1944) sau Mihai Marina, consul general la Oradea (1941-1944). O altă direcție vizată de studiul propus este prezentarea unor documente legate de situația evreilor din România regimului totalitar prăbușit în Decembrie 1989, aprofundarea acestora putând oferi cercetătorului o nuanțare concretă a perspectivei transmise de titlurile publicate până în prezent.     

Demersul nostru nu poate fi, evident, unul exhaustiv, dar suntem convinși că etalarea celor mai semnificative surse privind studierea situației evreilor din România, aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, poate contribui la clarificarea unor aspecte esențiale ale cercetării în domeniu.

 

Prof. Univ. Dr. Habil. Antonio Viorel Faur  (Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării)

O problematică istorică de actualitate: acțiunile de salvare a evreilor din Transilvania de Nord (1944), prin trecerea lor clandestină, peste frontieră, în România

După ce face un excurs istoriografic cu privire la acțiunile de salvarea a evreilor din Transilvaniad de Nord (1944), prin trecerea lor peste graniță (din Ungaria în România), autorul examinează textele memorialistice cele mai importante în care sunt evocate împrejurările în care au avut loc asemenea demersuri umanitare, precum și evoluția cercetărilor referitoare la acestea, care au culminat cu un Raport final (2004), din care reiese și ideea că s-ar impune noi investigații pentru descoperirea altor realități identice. Concluzia este că această direcție de cercetare, aprofundată în ultimul deceniu, constituie încă un deziderat istoriografic, în sensul că actualul stadiu al cunoașterii merită să fie depășit printr-un efort științific de amploare, menit să recupereze alte surse de informare (documentare și memorialistice).

Această uniformizare devine însă o vicisitudine dacă este imaginată ca un efect de inerție al terminologiei, cumulând trăsături relative ce periclitează studiul istoriei, din simplul fapt că trecutul nu a fost similar niciodată în spațiu și timp și prin urmare nu poate fi definit uniform. Altfel spus, aceeași identitate nu poate fi generalizată pentru definirea altor ansambluri și entități. Ca urmare, se impune evitarea amalgamării noțiunilor abstracte cu cele materiale și delimitarea clară a sistemelor de gândire și a mentalităților de evoluția tehnologică.