Reclama prin istorie – Istoria prin reclamă.

Noi perspective asupra istoriei României în secolul al XX-lea

Sâmbătă, 27 august 2016, orele 11:30-13:30 

 UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 1, 

Sala Tiberiu Popovici

Organizator şi moderator secţiune:

Conf. Univ. Dr. Ionuț Costea, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie

Prezintă:

 Conf. Univ. Dr. Ionuţ Costea (Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Flosofie)

Istoria publicităţii – direcţii de cercetare, probleme, surse

Istoria generală a publicităţii s-a afirmat ca un domeniu de cercetare istoriografică în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Comunicarea de faţă îşi propune să evidenţieze principalele curente culturale şi intelectuale care au influenţat definirea istoriei publicităţii ca şi câmp al cercetării istoriografice, trasarea direcţiilor semnificative de dezvoltare ale domeniului până în primul deceniu al secolului al XXI-lea. De asemenea, vor fi ilustrate contribuţiile majore atât la nivelul sintezelor, cât şi al studiilor speciale, contribuţii care prin problematizare şi bogăţia surselor utilizate au devenit mărci ale istoriei publicităţii. Prezentarea vizează istoria generală a publicităţii, dar vor fi aduse în discuţie evoluţiile acestui domeniu istoriografic la nivelul preocupărilor naţionale, metoda comparativă permiţând surprinderea constantelor şi particularităţilor dintr-un spaţiu istoriografic sau altul, sincronia sau defazajul ce însoţeşte istoria publicităţii în diferite ţări. În acest context sunt punctate şi contribuţiile din istoriografia românească, edvidenţiindu-se preocupările unor istorici de artă, jurnalişti sau specialişti în ştiinţele comunicării pentru studierea acestui domeniu. La fel, comunicarea îşi propune să poziţioneze cercetările istoriografice româneşti în „sistemul vaselor comunicante” al istoriografiei generale cu referire la istoria publicităţii în ceea ce priveşte direcţiile de cercetare, problematica acesteia, la sursele folosite, la gradul de instituţionalizare a cercetării prin cursuri universitare, conferinţe şi volume speciale, numere sau secţiuni în reviste de specialitate.    

Prof. asociat dr. Russu Sorin Valer (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj)

 Emancipare si progres prin reclame inserate in ziarul “Unirea” de la Blaj

Ziarul Unirea de la Blaj, ca organ de presă al Bisericii Unite, servea acesteia la împlinirea şi propagarea mult mai eficientă a dezideratelor de ordin bisericesc, politico-istorice, culturale şi sociale în rândul clerului şi a poporului dreptcredincios. În acest context, inserarea reclamelor comerciale în ziar este cel puţin surprinzătoare, aparenţa înşelând ochii cititorului neavizat, lăsându-l să perceapă doar informaţia directă, ilustrată de reclamă, fără a conştientiza rolul acesteia. La prima vedere, reclamele difuzate par a fi aleatorii, din diverse domenii, mai mult sau mai puţin tangenţiale cu Biserica, politica, cultura sau socialul, caracterul publicitar al acestora fiind evident. Şi totuşi, o cercetare sistematică a ziarului, în intervalul de timp cuprins între anii 1891 şi 1918, demonstrează că difuzarea reclamelor în paginile sale nu este nicidecum aleatorie, domeniile de adresabilitate fiind selectate în funcţie de nevoile Bisericii dar şi a poporului, rolul acestora transformându-se dintr-unul strict publicitar într-unul emancipativ, ca sursă viabila a progresului românilor transilvăneni.

Am grupat în acest studiu, reclamele cuprinse în intervalul de timp menţionat anterior, având la bază criteriul tangenţei acestora cu Biserica, obţinând astfel două grupe de reclame: bisericeşti şi non-bisericeşti. Din prima categorie fac parte construcţia edificiilor bisericeşti, clopote, iconostase şi pictură bisericească, obiectele bisericeşti şi cărţile de cult, pompe funebre, iar din categoria reclamelor non-bisericeşti fac parte utilajele, aparatele şi mecanisme, produsele alimentare, medicale şi cosmetice, diverse. Tratând în mod independent, fiecare tip de reclamă, vom putea observa că nu componenta publicitară este predominantă, ci mesajul educativ transmis de Biserică prin intermediul imaginilor şi a textului. În cazul reclamelor bisericeşti, relevanţa acestui mesaj este mai mare, destinatarii fiind un grup ţintă bine delimitat, reprezentat în special de clerici sau persoane consacrate, rareori poporul având o legătură directă cu aceste produse.

Minodora Damian (Muzeul Banatului Montan, Reșița)

Moda timișoreană în reclama publicistică interbelică

Concomitent cu dezvoltarea spiritului întreprinzător, reclama se impune în media publicistică interbelică ca fiind un factor important în fluxul comercial românesc. Studiul de caz al acestei lucrări îl constituie analiza asupra impactului socio-economic al spoturilor publicitare din media jurnalistică timișoreană în perioada dintre cele două războaie. Moda, împreună cu totalitatea proceselor sale, a reprezentat întotdeauna un indicator de evaluare ce identifica prin caracteristica spațio-temporală modul de viață a unei civilizații. Astfel, în arhitectura de paginație a ziarelor erau alocate spații generoase produselor și serviciilor aferente modei interbelice. Prin urmare, propun prin acest material analizarea materialelor publicitare începând cu cele din industria textilă, confecționarea stofelor, până la prezentarea caselor de modă. Expuse concret, orientate spre însușirile obiectului, facil receptibile de către cititori, spoturile dedicate modei au prezentat, adesea, relatări despre oameni, mentalități și atitudini. Efectuând o analiză reclamele de acum 100 de ani conchide ipoteza unei tendințe de expunere a valorii atributelor pozitive ale produselor, diminuându-se pe cât posibil carențele acestora.

Prof. Univ. Dr. Habil. Delia Cristina Balaban (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Couminicării)

Publicitatea în Epoca de Aur

Publicitatea în anii 70-80 ai secolului XX în România reprezintă, din punct de vedere al istoriei comunicării de masă, o perioadă care oferă multe surprize. Pentru a realiza o prezentare exhaustivă a mesajelor, imaginilor și a strategiilor publicitare ale vremii s-a realizat o analiză de conținut a reclamelor tipărite în edițiile anuale ale almanahurilor Scânteia, Femeia și Cinema din perioada 1973-1989. Chiar dacă în anii 1980 vorbim despre publicitate la radio și la televiziune, rigurozitatea metodologică și totodată accesibilitatea ne trimit către publicațiile de tip almanah. Este interesant să vedem pentru ce produse se face publicitate și dacă există o legatură între penuria de produse din acei ani și scăderea fluxului publicitar. Accentul cade pe cercetarea implicațiilor propagandistice, pe inserțiile de limbaj de lemn și propune o abordare interdisciplinare ce implică accente din științele comunicării.

Dr. Cezar Sigmirean (Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș)

1990: Publicitatea și descoperirea capitalismului în Romania postcomunistă

Comunicarea își propune să analizeze principalele branduri care pătrund pe piața românească, după decembrie 1989. Vor fi vizate aspecte care țin de structura conținutului publicitar, tehnicile de manipulare s.a, realizate pe fondul unei societăți „inocente”, avidă de noutate, cucerită de valorile Occidentului.

CS Ioan Valentin (Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Nationale)

 Personalităţile istorice și rolul lor în formarea dimensiunilor de personalitate

Prin întocmirea acestei teme, doresc să aduc în discuţie problematica privind importanţa unor personalităţi istorice şi aportul acestora la construirea – în special la tineri – a unor dimensiuni de personalitate (morală şi estetică). Dintre toate disciplinele școlare, istoriei îi revine un rol important în procesul complex de formare a tinerei generaţii, prin studierea evoluţiei societăţii umane sub aspectul economic, social, politic, cultural dar şi prin multiplele exemple educative şi formative. Istoria națională este bogată în mari personalități, care prin faptele lor mărețe şi prin felul lor de a fi ne pot servi, până în zilele noastre, drept modele în educația și formarea tinerei generații.

Studierea şi integrarea informaţiilor istorice, atât din documente de arhivă, cât şi din alte surse, în conţinutul procesului de învăţământ dar și aprecierea personalităților de mare valoare ale neamului nostru precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza etc. contribuie la dezvoltarea sentimentului de respect pentru valorile general-umane și naționale şi interes pentru calitatea vieții sociale, pentru cooperare, toleranță, onestitate, echilibru moral şi nu în ultimul rând patriotism. Educația istorică ar trebui să fie obiectivul prioritar în viața unei societăți ce tinde spre democrație, prosperitate, modernizare și afirmare, fâcând totodată parte din procesul de formare a personalităţii tinerilor, prin promovarea dimensiunilor morale şi estetice ale comportamentelor personalităţilor istorice.

În această lucrare voi încerca să prezint, printre altele câteva personalităţi istorice care pot fi modele de educaţie morală şi estetică şi care ar putea contribui la dezvoltarea trăsăturilor de personalitate ale tinerilor respectiv la îmbogăţirea culturii şi artei româneşti.