Secțiuni

Prezentări

Masă rotundă

Postere

Parohia în Transilvania medievală: perspective asupra vieții religioase, administrative și culturale în cadrul comunităților de coloniști germani

Sâmbătă, 27 august 2016, orele 15:00-17:00 

Sala 306, clădirea centrală, str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3.

Organizator:

Lector univ. Dr. Adinel DINCĂ, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Rezumat.

Cristalizarea structurilor și rețelelor parohiale medievale în Europa latină marchează mai mult decât desăvârșirea unui proces de instituționalizare ecleziastică, precum afirmă în mod just numeroși istorici ai bisericii. Ca urmare a unui recent redescoperit interes științific, comunitatea parohială se dezvăluie drept un mediu extrem de dinamic din punct de vedere instituțional, un spațiu prielnic deopotrivă pentru receptarea impulsurilor culturale ale unei epoci date, dar și pentru exprimarea unor remarcabile programe identitare. Discuția propusă cu acest prilej abordează o astfel de problematizare în contextul comunităților parohiale ale coloniștilor apuseni (în primul rând germani, așa numiții hospites) din cuprinsul Transilvaniei voievodale, un sistem istoric de referință propice din perspectivă regională, datorită generozității izvoarelor istorice relevante care au supraviețuit până în momentul de față. Decupajul cronologic avut în vedere cu precădere cuprinde secolul al XV-lea și prima jumătate a secolului al XVI-lea. În centrul dezbaterii se va regăsi desigur clerul parohial, preotul paroh în primul rând, prezentat în ipostaza pastorală, dar și în cea de administrator al afacerilor seculare ale comunității, în relația acestuia cu laicii, și nu în ultimul rând drept prezență activă în fluxul cultural al timpului său.   

Prezintă:

Lector univ. Dr. Adinel DINCĂ, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei, Universitatea Babeș-Bolyai

CS III Dr. Ciprian FIREA, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, Cluj-Napoca

CS III Dr. Zsolt SIMON, Institutul de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Șincai, Târgu-Mureș, Academia Română

Drd. Paula COTOI, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei, Universitatea Babeș-Bolyai

Drd. Alexandru ȘTEFAN, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei, Universitatea Babeș-Bolyai

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Instituţiile principatului autonom al Transilvaniei. Surse. Metode. Perspective

Joi, 25 august 2016, orele 15:00-17:00 

Sala 306,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3.

Organizator:

CS II Dr. Adrian MAGINA, Muzeul Banatului Montan Reşiţa

Rezumat.

În secolele XVI-XVII, principatul autonom al Transilvaniei a fost un actor important în spaţiul politic central european. În plan intern (dar şi extern), Transilvania trece printr-o perioadă fastă. Tendinţele modernizatoare, de construire a unui stat centralizat, pot fi regăsite în analiza asupra instituţiilor din principat. În istoriografia românească, tematica instituţională, cu refererire la Transilvania epocii moderne timpurii, este un subiect prea puţin abordat, în bună măsură datorită barierei lingvistice reprezentate de latină şi mai ales maghiară. Prin această masă rotundă, ne-am propus aducerea în prim plan a aspectelor instituţionale, discutarea surselor istorice conexe, a metodologiilor de abordare a unei astfel de tematici în istoriografie (ce s-a realizat, cum şi ce se poate face pe viitor). Este o modalitate reuni cercetătorii români interesaţi de epoca modernă timpurie, dar şi de a conecta cercetarea românească la noile tendinţe din istoriografia contemporană.

 Prezintă:

CS I Dr. Susana ANDEA,  Institutul de Istorie George Bariţiu, Academia Română, Cluj-Napoca

Dr. Livia MAGINA, Muzeul Banatului Montan Reşiţa,

Dr. Florin ARDELEAN, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Liviu CÎMPEAN, Institutul de Cercetări Socio Umane, Academia Română, Sibiu 

CS III Dr. Julia DERZSI, Institutul de Cercetări Socio- Umane, Academia Română, Sibiu

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Editarea izvoarelor diplomatice medievale din România și provocările tehnologiilor digitale

Vineri, 26 august 2016, orele 09:00-11:00 

Sala 306,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3.

Organizator:

CS I Dr. Susana ANDEA, Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română, Cluj-Napoca,

Rezumat.

Valorificarea informației furnizate de către textul diplomatic medieval, indiferent de limba în care acesta a fost redactat, cercetare și editare întreprinse potrivit unui set exact de principii profesionale stricte, reprezintă un pilon esențial în evoluția științei istorice moderne. Metoda istorico-filologică prin care sunt analizate critic astfel de texte a fost definitivată în cursul deceniilor de dinainte și după anul 1900, în primul rând datorită valului de documente devenite accesibile odată cu preschimbarea caracterului materialului de arhivă, transformată în acea perioadă din păstrător al raporturilor juridice în depozitar al memoriei istorice. În momentul de față, evoluția liniară a metodei critice de cercetare și editare a sursei diplomatice medievale se confruntă cu provocări venite dinspre mediul digital. Avalanșa materialului pus la dispoziția cercetării de către digital humanities confruntă cercetarea de profil din România cu o serie de provocări: oferă oportunități și perspective noi de analiză comparatistă, impune însă ajustări de metodă și anumite limitări de ordin cantitativ. Intenția mesei rotunde propuse este de a confrunta principii și metode de lucru ale specialiștilor din România activi în cadrul acestei sfere de cercetare, o direcție prestigioasă care conține o importantă componentă identitară a meseriei de istoric de pretutindeni.

Prezintă:

CS I Dr. Susana ANDEA, Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română, Cluj-Napoca 

CS I Dr. Lidia GROSS, Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română, Cluj-Napoca

Dr. Livia MAGINA, Muzeul Banatului Montan, Reșița

CS II Dr. Adrian MAGINA, Muzeul Banatului Montan Reşiţa

CS III Dr. Adinel DINCĂ, Institutul de Istorie George Barițiu,  Academia Română, Cluj-Napoca

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Moștenirea istorică și istoriografică a regimentelor de graniță din Transilvania și Banat

Sâmătă, 27 august 2016, orele 11:30-13:30 

Sala Farcaș Gyula,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 2.

Organizatori:

Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, Dr. Vlad POPOVICI, Universitatea Babeş-Bolyai

Rezumat.

Desființarea graniței militare din Transilvania (1851) și Banat (1873), după aproape un secol de servicii militare aduse Imperiului Habsburgic, nu a însemnat dispariția unui model de organizare socială, ci metamorfozarea sa prin perpetuarea cadrelor mentale și culturale pe care le generase în deceniile anterioare. Moștenirea istorică grănicerească este ușor sesizabilă în epocă într-o multitudine de aspecte. Dintre acestea, organizarea comunităților de avere, susținerea fondurilor stipendiare școlare și continuitatea tradiției militare reprezintă doar cele mai vizibile și mai des frecventate teme de cercetare istorică. Interesul istoriografic pentru regimentele de graniță s-a manifestat încă din secolul al XIX-lea, transformându-se treptat într-o arie tematică bine definită în cadrul studiilor istorice din România, dar care a rămas caracterizată, în ciuda evoluției calitative și cantitative ascendente, de un ușor localism. Congresul reprezintă, în acest context, un binevenit prilej de reunire a specialiştilor interesaţi de istoria graniței militare și de dezbatere pe marginea câtorva subiecte de interes, precum: – stadiul actual al cunoașterii și cercetării temei în contextul evoluțiilor recente în câmpul istoriei militare, sociale și culturale; – utilitatea redactării instrumentelor de referință bibliografică și arhivistică dedicate graniței militare austriece de pe actualul teritoriu al României; – extinderea numărului de tineri specialiști în această arie tematică și asigurarea racordării lor la instrumentarul metodologic și conceptual din istoriografia internațională a temei; – promovarea cercetărilor românești privind granița militară în mediul științific internațional.

Prezintă:

Prof. univ. dr. Liviu MAIOR, Bucureşti

Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, Universitatea Babeş-Bolyai

Dr. Costin FENEŞAN, Bucureşti

Csaba Horváth (masterand), Universitatea Babeş-Bolyai

Dr. Adrian ONOFREIU, Serviciul Judeţean Bistriţa Năsăud al Arhivelor Naţionale

Dr. Claudia Septimia SABĂU, Muzeul Grăniceresc Năsăud

Dr. Laurențiu Ovidiu ROȘU, Serviciul Național Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, 

Dr. Vlad POPOVICI, Universitatea Babeş-Bolyai

Sofia Alexandra Poșircă (masterand, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai)

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Marea Neagră şi Dunărea de Jos în Istoria Românilor

Sâmbătă, 27 august 2016, orele 11:30-13:30 

UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizator:

CS I. dr. Sergiu IOSIPESCU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Rezumat.

Doi dintre cei mai mari istorici ai românilor, Nicolae Iorga şi Gheorghe I. Brătianu, au consacrat « chestiunilor » Dunării şi Mării Negre monografii deschizătoare de drumuri atât în istorie cât şi în geopolitică, precursoare ale lucrărilor lui Fernand Braudel, Michel Mollat, Charles King.

În celebrul Monumentum Ancyranum, Augustus vestea extinderea frontierelor Imperiului roman din Illyricum până la malurile Dunării, prin confuntarea cu gintele dacice. Încă în vremea lui Caesar, după încheierea tragică a marii cariere a regelui Mithridate, se conturase concurenţa între o autoritate politică circumpontică şi legarea bazinului carpatic de o largă faţadă maritimă în nord-vestul Pontului Euxin. Astfel marea arhé a lui Buerebista a căutat să-şi impună autoritatea şi asupra unui fragment importan de litoral pontic de la Olbia la Dyonisopolis. Succesiunea imperiilor Roman, Roman de Răsărit, Bizantin, au fost tot atâtea perioade de includere globală a Pontului în sistemul mediteranean dirijat de la Roma sau Constantinopol.

Împărăţia româno-bulgară introduce o soluţie de continuitate în acest tip de dominaţie şi odată cu « pax mongolic » marea Neagră devine din a doua jumătate a veacului al XIII-lea şi până la mijlocul celui de-al XIV-lea “la plaque tournante du trafic international” şi Caffa era privită ca ultgimul oraş al Europei în Orient. Pe bună dreptate R. S. Lopez a insistat asupra acestei remarci din secolul al XV-lea, comeţul şi coloniile pontice italiene dezanclavând ţările din bazinul mării Negre. Succesiunea marelui imperiu mongol şi includerea mării Negre şi a Dunării de Jos în sistemul economic mondial în secolele XIII-XV au favorizat atât afirmarea statelor româneşti şi formarea faţadei lor maritime prin reconquista anti-tătară şi în concurenţă cu încercările monarhiei angevine şi a celei jagellonice de a reuni sub aceleaşi dominaţii posesiuni de la Adriatica şi Baltica la marea Neagră.

De la finele secolului al XIV-lea şi până către sfârşitul celui de-al XV-lea principatele Ţării Româneşti şi Moldovei au luptat pentru păstrarea faţadei lor maritime şi libertatea mării Negre împotriva unei noi hegemonii circumpontice, a Imperiului otoman.

Succesiunii dominaţiilor imperiale, otomană şi rusă, din secolul al XVI-lea şi până la mijlocul celui de-al XIX-lea a fost întreruptă de Războiul Crimeei (1853-1856), semnificativ Pacea de la Paris din 1856 marcând începutul reconstrucţiei faţadelor maritime naţionale la marea Neagră, indisolubil legată de aceea a Strîmtorilor.

Războiul Oriental de la 1877-1878 şi marile conflagraţii mondiale au fost accentele unei confruntări prelungite până în zilele noastre prin conflictele îngheţate sau cele deschise în Georgia, Ucraina, prin iniţiativele de apărare ale frontierei pontice a Uniunii Europene.

Prezintă:

Prof.univ.dr. Tasin GEMIL, Universitatea Babeş-Bolyai,

Prof.univ.dr. Ionel CÂNDEA, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi

CS I. dr. Alexandru MADGEARU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară

CS III, dr. Raluca VERUSSI IOSIPESCU, Institutul Naţional al Patrimoniului

CS II. Dr. Anca POPESCU, Institutul de istorie  „Nicolae Iorga” al Academiei Române

CS I. dr. Sergiu IOSIPESCU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

România și Problema Dunării

Sâmbătă, 27 august 2016, orele 15:00-17:00 

UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizator:

Prof. univ. dr. asociat Alexandru GHIȘA,  Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș

Rezumat.

Dunărea – cea mai importantă cale de navigație de pe continent, care leagă Europa de Orient prin Marea Neagră, are valențe economice, politice, strategice și geopolitice. Marile imperii –  Roman, Bizantin, Otoman, Habsburgic sau Țarist – apoi Reich-ul nazist și Uniunea Sovietică, au depus eforturi pentru a deține controlul asupra Dunării.

Disputa pentru acest fluviu a dat naștere ”Chestiunii Dunării” – un complex de probleme politice și diplomatice generate de faptul că regiunea Dunării se afla sub stăpânirea Imperiului Otoman, aflat în decădere, iar Rusia și Austria acționau ofensiv pentru acapararea principatelor dunărene – Moldova, Țara Românească și Serbia. Războiul Crimeii și Tratatul de la Paris (1856), au făcut ca Dunărea să devină o problemă europeană. Înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED), care a funcționat la Galați din 1856 și a gestionat navigația pe Dunărea Maritimă pentru aproape o sută de ani, a fost factorul favorizant care a introdus Principatele Române și apoi România în circuitul european de valori. Formarea statului român modern este consecința directă a interesului european la Dunăre și Marea Neagră. După ce a obținut independența (1877) și recunoașterea internațională prin Congresul de la Berlin (1878), România a fost primită în CED și și-a asumat responsabilitatea de a asigura libertatea de navigație pe Dunăre.

Modalitățile prin care s-a căutat o soluționare a ”Chestiunii Dunării” au trecut de la ”fluviu turcesc” sub Imperiul Otoman, la cea de protectorat european administrat de CED, pentru ca, în secolul XX, să treacă de la ”fluviu german” sub al III-lea Reich, la ”fluviu sovietic”, impus de fosta URSS din 1948. Comisia Dunării a fost mutată de la Galați la Budapesta, din 1954, fiind ultimul organism regional de tip sovietic, în stare de funcționare.

Transformările geopolitice de pe parcursul ultimilor 25 de ani impun găsirea unei noi soluții, europene, la ”Chestiunea Dunării”.

Prezintă: 

Prof. univ. dr. Ioan SCURTU

Lector univ. dr. Ionuț COJOCARU, Facultatea de Ștințe Politice și Economice, Universitatea Europei de Sud-Est Lumina

Prof. univ. dr. Constantin ARDELEANU, Universitatea Dunarea de Jos din Galați, Colegiul Noua Europa, Universitatea Utrecht

Prof. univ. dr. Ion ȘIȘCANU, Universitatea de Stat ”B. P. Hașdeu”, Cahul, Republica Moldova

Prof. univ. dr. asociat Alexandru GHIȘA,  Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Realizări și perspective în cercetarea izvoarelor orientale

Vineri, 26 august 2016, orele 09:00-11:00 

UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizator:

Prof. univ. dr. Tasin GEMIL, director al Institutul de Turcologie și Studii Central-Asiatice Universitatea Babeş-Bolyai

Rezumat

Sursele istorice orientale, în primul rând cele turco-osmane, reprezintă o bază documentară de primă valoare pentru cunoașterea istoriei și culturii romanești. Mai cu seamă după deschiderea arhivelor turcești și pentru cercetătorii români, începând cu anul 1966, istoriografia românească de specialitate a obținut realizări importante în acest domeniu. Din păcate, după 1990, cerectările de orientalistică, inclusiv și îndeosebi de turcologie, au înregistrat un regres, ceea ce este de natură să afecteze serios întreaga istoriografie românească. Cauzele sunt multiple. Masa rotundă are menirea de a pune în relief aceste cauze și de a căuta soluții pentru impulsionarea acestor cercetări, înainte de toate prin formarea de specialiști în măsură să cerceteze asemenea surse istorice.

Prezintă: 

Prof. Univ. Dr. Călin FELEZEU , Facultatea de Psihologie şi Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Nagy PIENARU, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, Academia Română, București

Dr. Sergean OSMAN, UE, Bruxelles

Dr. Margareta ASLAN, Institutul de Turcologie și Studii Central-Asiatice, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Virgil COMAN, şef Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale

Drd. Melek FETISLEAM, Universitatea Babeș-Bolyai

Lect. Univ. Dr. Ionuț COJOCARU, Universitatea Europei de Sud-Est Lumina, București

CS II Dr. Cristina FENEȘAN, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, București

CS II Dr. Anca POPESCU, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, București

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Holocaustul între istorie, memorie și reprezentare. Direcții și abordări inovative

Organizator:

Conf. univ. dr. Maria RADOSAV, Institutul pentru Iudaistică și Istorie Evreiască “Dr. Moshe Carmilly” (“Dr. Moshe Carmilly” Institute for Hebrew and Jewish History), Universitatea Babeş-Bolyai 

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Istoria orală în secolul XX: metodologie şi direcţii de cercetare

Joi, 25 august 2016, orele 15:00-17:00 

Sala Farcaș Gyula, UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 2.

Organizator:

Prof. univ. dr. Doru RADOSAV, Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Rezumat.

În 1979, Alessandro Portelli publica un articol-reper pentru istoria orală, intitulat “Ce face istoria orală să fie diferită,” care debuta plasând istoria orală într-o comparaţie incomodă: “un spectru bântuie holurile universităţilor,” încercând să surprindă relaţia acesteia cu cercetarea istorică tradiţională. De atunci, situaţia s-a schimbat radical, istoria orală devenind o disciplină de sine stătătoare, o modalitate validă de accesare a trecutului, în special în cazurile regimurilor totalitare sau a comunităţilor/spaţiilor istorice care nu au urme scrise ale propriului trecut, dar nu numai. Cu toate acestea, în spaţiul istoriografic românesc, nu s-a produs încă o dezbatere reală referitoare la istoria orală, la provocările pe care aceasta le aduce, la limitele sale, dar și la avantajele pe care le aduce în investigarea trecutului. În relaţie cu trecutul, istoria orală contribuie la reducerea ecartului cronologic şi la democratizarea participării la scrisul istoric, implicând diferite forme de proximitate: cronologică (între noi şi trecut), auctorială (martorul participă la scrierea, rescrierea şi comunicarea istoriei) sau spaţială (memoria locurilor). Această masă rotundă se doreşte a fi un context pentru o dezbatere de idei, benefică pentru istoriografie, utilă pentru istorici şi necesară pentru societatea românească post-comunistă.

Prezintă: 

Prof. univ. dr. Doru RADOSAV, Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Ionuţ COSTEA, Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 

Conf. univ. dr. Valentin ORGA, Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 

Prof. univ. dr. Smaranda VULTUR, Universitatea de Vest, Timişoara  

CS II dr. Lavinia Snejana COSTEA, Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. Univ. Dr. Anatol PETRENCU, Universitatea de Stat din Chișinău 

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Noi direcții și metodologii în cercetarea istoriei regimului comunist din România

Duminică, 28 august 2016, orele 09:00-11:00 

Sala 306,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3

Organizator:

Cercetător Postdoctoral Mara MĂRGINEAN, Institutul de Istorie George Barițiu, Cluj-Napoca

Rezumat

Monopolul intelectual al discursului anticomunist, trăgându-și esența din latura strict represiva a guvernării comuniste, a făcut ca spațiul istoriografic românesc să fie în mod natural prea puțin deschis către cercetarile care abordează istoria recentă în general, și cea a regimlui comunist în mod special, din perspectiva socialului. În cadrul discuțiilor din cadrul acestei mese rotude vor fi abordate cinci teme de cercetare ce propun nuanțări ale discursului istoriografic, necesitatea recursului la noi tipuri de surse, cât și inovații din punct de vedere metodologic. Mara Mărginean propune o discuție referitoare la problematica cercetării calității vieții în spațiul urban socialist. Miza unui astfel de demers rezidă în faptul că, spre deosebire de cercetările derulate până în prezent asupra nutriției și calității vieții, ce pun accentul pe penurie și dificultățile endemice ale cotidianului socialist, diversificarea surselor de investigație și recursul la metodologii interdisciplinare poate oferi o perspectivă alternativă asupra proceselor de industrializare și urbanizare în a doua jumătate a secolului XX, dar și a implicațiilor relațiilor de muncă dincolo de poarta fabricii. Vlad Onaciu aduce în dezbatere spațiului urban comunist, sub diferitele sale avataruri – cu un studiu de caz asupra Clujului comunist. Ideea de bază a intervenției sale este că transformarea socio-economică a orașului, cât și a spațiului rural limitrof a modificat peisajele rurale și urbane, mai ales prin influențarea interacțiunilor între indivizi, dar și celor dintre oameni și mediul în care trăiau. Țăranii au devenit muncitori în fabrici, făcând naveta între sat și oraș, adaptându-se condițiilor existente, iar vechii orășeni, la rândul lor, au fost nevoiți să învețe să interacționeze cu cei noi. Luciana M. Jinga propune o analiză a noilor tendințe epistemologice in studiie d egen. Plecând de la articolul lui Nanette Funk (European Journal of women’s studies, nr. 21, nov. 2014), câmpul epistemic al studiilor de gen cunoaște o adevărată revoluție, vorbindu-se tot mai mult despre revizionism în sensul reinterpretării rolului jucat de organizațiile comuniste de masă în cadrul regimurilor socialiste din Blocul Estic.

Prezintă: 

Dr. cercet. postdoc. Mara MĂRGINEAN, Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română, Cluj-Napoca

Drd. Vlad ONACIU, Universitatea Babeș-Bolyai

dr. Luciana M. JINGA, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Dr. Manuela MARIN, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ștefan BOSOMITU, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc 

Conf. Univ. Dr. Liliana ROTARU, Universitatea de Stat din Chișinău

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Anii 1970 sub lupa istoricului. Bilanţ şi deschideri istoriografice

Vineri, 26 august 2016, orele 15:00-17:00 

UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizatori:

Lector Univ. Dr. Andrei Florin SORA, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, Asistent de cercetare dr. Marius CAZAN , Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Moderator:

Lector Univ. Dr. Andrei Florin SORA, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Rezumat.

Istoria României în timpul regimului comunist este unul dintre domeniile cele mai dinamice ale istoriografiei române de după 1989. Inițial, atenția majorității istoricilor a fost concentrată asupra primelor faze ale regimului comunist și asupra componentei represive a acestuia. De circa un deceniu, s-au înmulțit și studiile cu privire la criza finală din anii 1980. Comparativ cu începuturile și sfârșitul, perioada de mijloc a perioadei comuniste a rămas relativ mai puțin cercetată, deși cercetările cu privire la diverse aspecte ale sale nu au lipsit cu totul. În cadrul acestei perioade de mijloc, anii 1970 au câteva particularități care le conferă o complexitate de interes pentru istorici. În memoria comună, ei au fost, cel puțin până la cutremurul din 1977, ani de creștere economică și de relativă îmbunătățire a nivelului de trai al oamenilor. Anii 1970 au fost totodată un deceniu rodnic în planul relațiilor internaționale, în care Nicolae Ceaușescu se bucura de o largă recunoaștere atât în Occident, cât și în Lumea a Treia. Anii 1970 au fost însă și cei ai concentrării puterii și ai afirmării componentei dinastice a regimului Ceaușescu, ai înăspririi controlului ideologic și ai unor decizii economice și politice care au condus spre criza anilor 1980.

Primul Congres Naţional al Istoricilor Români constituie spaţiul intelectual ideal pentru evaluarea cercetărilor şi, mai ales, discutarea deschiderii unor noi şantiere istoriografice privind România în anii 1970. Astfel, primul obiectiv al acestei mese rotunde constă în a analiza pe scurt istoriografia şi care sunt, în acest moment, temele şi abordările privilegiate sau, dimpotrivă, neglijate de către istorici. Al doilea obiectiv, urmăreşte problematica surselor (în special cele de arhivă) şi impedimentele cu care se confruntă cercetătorii. Al treilea obiectiv este acela de a reflecta asupra principalelor direcţii tematice şi metodologice care ar trebui încurajate şi privilegiate în ceea ce priveşte istoria României în anii 1970, pe termen scurt, mediu şi lung. Nu în ultimul rând, intervenţiile participanţilor şi dezbaterile din cadrul acestei mese rotunde vor avea în vedere analiza comparativă cu alte state din blocul comunist şi discutarea soluţiilor pentru o reală inter- şi trans-disciplinaritate.

Prezintă: 

Asistent de cercetare dr. Marius CAZAN , Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

CS Dr. Corina DOBOŞ, Colegiul „Noua Europă”

Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Facultatea de Istorie & director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea din Bucuresti, președinte, Societatea de Științe Istorice din România

Dr. Alina PAVELESCU ,  director adjunct, Arhivele Naţionale ale României

Prof. univ. dr. Mihai RETEGAN, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti

Prof. univ. dr. Virgiliu ŢÂRĂU, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, vicepreşedinte al Colegiului C.N.S.A.S.

CS Dr. Cristian  VASILE , Institutul de Istorie „N. Iorga”, Academia Română

Conf. univ. dr. Adrian NICULESCU, Școala Națională de Studii Politicie și Administrative, Facultatea de Științe Politice, București

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Istoriografia militară la începutul secolului al XXI-lea

Duminică, 28 august 2016, orele 09:00-11:00 

Sala Farcaș Gyula,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 2

Organizator:

CS Dr. Petre OTU, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, București

Rezumat.

Se vor discuta următoarele

1. Istoria militară – suport al politicii de apărare a țării: deschiderea integrală a arhivelor și identificarea unor noi documente; reconsiderări și reinterpretări privind desfășurarea unor evenimente; lecții învățate  din campaniile şi bătăliile purtate de Armata României; recuperarea memoriei unor personalități militare; valorificarea memorialisticii veteranilor de război; studierea conflictelor militare în curs de desfăşurare în lume; profilul războiului în lumea contemporană; armata – ca vector al integrării României în structurile euroatlantice în perioada post- Război Rece; analiza participării militarilor români în teatrele de operații din afara teritoriului național în perioada 1990-2016 sub egida NATO, UE și ONU; învățăminte rezultate.

2. Rolul instituțiilor de profil în diseminarea şi promovarea valorilor istoriei militare naţionale şi internaţionale: contribuția instituțiilor specializate la promovarea istoriei militare naționale (Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Serviciul Istoric al Armatei, Editura Militară, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” etc.); istoria militară în curricula instituțiilor militare de învățământ; editarea periodicelor cu caracter național sau local („Revista de Istorie Militară”; „Document”; „România Eroică”; „Gândirea Militară Românească etc.); difuzarea cărților și revistelor cu tematică de istorie militară.

3. Participare la viața științifică națională și internațională: prezența la Congresele Internaționale de Istorie Militară; participarea la manifestări științifice naționale și internaționale; relații cu instituții de profil din străinătate; istoria militară în programele și proiectele naționale și internaționale: Centenarul Primului Război Mondial (H.G 821 din 30 septembrie 2015); Proiectul Verdun; Programul „România 100” etc.

Prezintă: 

Comandor (r) Gheorghe VARTIC, Comisia Română de Istorie Militară

Dr. Luminița GIURGIU, Serviciul Istoric al Armatei

Dr. Teodora GIURGIU, Serviciul Istoric al Armatei

CS dr. Manuel STĂNESCU, Institutului de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

www.arhivamedievala.ro – o bază de date cu documente medievale din România

Duminică, 28 august 2016, orele 09:00-11:00 

 UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizatori:

Conf. univ. dr. Marius DIACONESCU, Universitatea din București, Dr. Ioan DRĂGAN, Arhivele Naționale ale României

Rezumat.

www.arhivamedievala.ro este o bază de date accesibilă online creată în proiectul Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, Programul PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural. Proiectul este implementat de Universitatea din București, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea Babeș-Bolyai și Arhivele Naționale ale Norvegiei. Baza de date va conține metadatele a peste 40.000 documente păstrate în Arhivele Naționale ale României. Peste jumătate provin din Arhivele Națioanle din Cluj-Napoca, din fonduri orășenești și fonduri familiale. Restul documentelor se află la Arhivele Naționale din Sibiu, Brașov, București, Iași, Oradea, Sf. Gheorghe, Baia Mare etc. Va fi prezentată baza de date, modalități de căutare a datelor și de rafinare a rezultatelor, stadiul proiectului și perspective de dezvoltare.

Prezintă: 

Conf. univ. dr. Marius DIACONESCU, Universitatea din București

Dr. Ioan DRĂGAN, Arhivele Naționale ale României

Conf. univ. dr. Ionuț COSTEA, Universitatea Babeș-Bolyai

CS dr. Adinel DINCĂ, Institutul de Istorie din Cluj-Napoca

CS dr. Liviu CÎMPEANU, Institutul de Cercetări Socio-umane din Sibiu

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai. Evoluţie şi perspective

Joi, 25 august 2016, orele 18:30-20:00 

Sala 306, UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3.

Organizator:

Emilia CISMAȘ, Şef Serviciu Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai

Rezumat.

Universitatea Babeş-Bolyai a fost şi rămâne una dintre cele mai mari instituţii creatoare şi păstrătoare de material documentar cu valoare practică şi istorică. Evoluţia Arhivei Universităţii reflectă istoria acestei importante instituţii de învăţământ superior. Scopul mesei rotunde este de a contribui la definirea misiunii unei arhive universitare şi de a evidenţia oportunităţile şi provocările cu care se confruntă o astfel de instituţie în mileniul III. Vom propune spre dezbatere modul în care această arhivă poate fi valorificată prin: schiţarea unor direcţii şi posibile subiecte de cercetare; creşterea accesibilităţii şi conservarea prin digitizare; reîntregirea scriptică a fondului arhivistic al Universităţii (în momentul de faţă o parte din materialul documentar al UBB se află în păstrare la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Cluj şi la Arhiva Universităţii din Szeged); integrarea Arhivei Universităţii Babeş-Bolyai în circuitul arhivelor marilor universităţi europene.

Prezintă:

CS II Dr. Ioana Mihaela BONDA, Serviciul Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai.

CS II Dr. Cecilia CÂRJA, Serviciul Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai.

Administrator Patrimoniu Ileana MATEI, Serviciul Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai.

Dr. Florin Nicolae ARDELEAN, Serviciul Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai.

Dr. László Zoltán WELLMANN, Serviciul Arhiva Universităţii Babeş-Bolyai.

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Interferenţe între spiritul-academic universitar şi învăţământul preuniversitar în domeniul istoriei şi al gândirii istorice

Joi, 25 august 2016, orele 15:00-17:00 

 UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizatori:

Prof. Lucia COPOERU, Liceul Teoretic ”Gheorghe Şincai”, Cluj-Napoca

Prof. Hadrian ARION, inspector şcolar la ISJ Cluj

Prof. Marius COMȘA, Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu, Cluj-Napoca

Rezumat.

Această dezbatere urmăreşte o mai strânsă colaborare între mediul academic şi profesorii din învăţământul preuniversitar, în legătură cu locul şi rolul istoriei în şcoala actuală românească.

Masa rotundă, de tip focus-grup, va avea la bază un interviu semi-structurat care să permită decelarea percepţiilor, atitudinilor şi a nevoilor legate de relaţia şcoală-universitate, în domeniul studierii istoriei şi a edificării unei culturi istorice bine documentate. Se urmăreşte obţinerea unor date despre punctele tari ale colaborării dintre şcoală şi universitate, şi eliminarea acelor disfuncţionalităţi care au grevat această relaţie de-a lungul timpului.

Scopul acestei mese rotunde este de a enumera toate domeniile şi zonele unor posibile colaborări, cu beneficii reciproce, între şcoală şi mediul academic, pentru o mai eficientă predare a istoriei în gimnaziu şi liceu. Premisa că ştiinţa istorică se află în continuă prefacere şi modernizare este esenţială, pentru o evaluare corectă a acestei discipline în programa şcolară, precum şi pentru schimbarea percepţiei tinerilor faţă de istorie.

Prezintă:

Conf. univ. dr. Sorina Paula BOLOVAN, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

Prof. Lucia COPOERU, Liceul Teoretic ”Gheorghe Şincai”, Cluj-Napoca

Prof. Hadrian ARION, inspector şcolar la ISJ Cluj

Prof. Marius COMŞA, Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Cluj-Napoca

Prof. dr. Maria RIȚIU, Colegiul Național ”Emil Racoviță”, Cluj-Napoca

Prof. Rodica PĂUN, Colegiul Național ”George Coșbuc”, Cluj-Napoca

Prof. Mariana GAVRILA, Colegiul Național ”Andrei Șaguna” din Brașov

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Practica pedagogică încotro?

Joi, 25 august 2016, orele 18:30-20:00 

 UBB, sediul central, str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 3  

 Sala 310

Organizatori:

Prof. dr. Maria RIȚIU, Colegiul Național ”Emil Racoviță”, Cluj-Napoca

Prof. Rodica PĂUN, Colegiul Național ”George Coșbuc”, Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Sorina Paula BOLOVAN, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

Rezumat.

Formarea unor competențe profesionale care să-l ajute pe viitorul profesor în activitatea viitoare reprezintă obiectivul fundamental al practicii pedagogice. Pe baza observațiilor si a implicării directe în această activitate ,considerăm că este necesară  o dezbatere reală și concretă , care să ofere soluții pertinente în modul de organizare și desfășurare a acestei activități.  Lecția de istorie  stă  tot mai mult sub semnul unei  noi paradigme care presupune reevaluarea  radicală  a  rolului  profesorului de istorie în clasă, iar noua strategie didactică are la baza învățarea interactivă, în care centrul de greutate se deplasează spre elev pe competențele sale.

Rolul profesorului mentor/metodist ar trebui să fie acela de a conștientiza studentul practicant că între “a ști” și “ai face pe altii să știe” reprezintă “cheia succesului”. Practica  pedagogică  trebuie  văzută ca  o întâlnire a studentului  cu  atmosfera,  managementul  școlii, cu exercițiul didactico-educativ, cu elevul , cu modele de școli, profesori si activități diverse.Ea  trebuie  văzută  ca o modalitate  de testare și modelare a aptitudinilor  necesare  activității  didactice, o etapă experimentală  de transfer a studentului ca factor dirijat în poziția de factor de dirijare.

,,Profesorul cu adevărat  înțelept nu te invită  să intri în casa înțelepciunii sale ci,mai curând te călăuzește către pragul minții tale,, K.Gibron

Prezintă:

Prof. dr. Maria RIȚIU, Colegiul Național ”Emil Racoviță”, Cluj-Napoca

Prof. Rodica PĂUN, Colegiul Național ”George Coșbuc”, Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Sorina Paula BOLOVAN, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai

Prof. Hadrian Virgil ARION, inspector şcolar la ISJ Cluj

Prof. Gelu BERAR, Școala Generală ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Prof. Lucia COPOERU, Liceul Teoretic ”Gheorghe Şincai”, Cluj-Napoca

Prof. Marius COMŞA, Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Cluj-Napoca

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

După 30 de ani. Este posibilă o istorie a comunismului românesc?

Sâmbătă, 27 august 2016, orele 11:30-13:30 

Sala 306,

UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 3.

Organizatori:

Conf. univ. dr. Radu PREDA, Președinte executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Rezumat.

Această întâlnire își propună să adune laolaltă reprezentanți ai cât mai multor instituții de cercetare din România, cu prerogative în studierea istoriei comunismului. Scopul principal al întâlniri este de a pune în discuție oportunitatea înființării unei „Platforme de studii asupra istoriei comunismului în România” (StudCom). Înființarea unei asemenea structuri federative ar putea avea câteva beneficii imediate: facilitarea colaborării și cooperării instituționale, să permită demararea unor proiecte noi inter-instituționale (conferințe, workshop-uri, școli de vară), ș.a.m.d. Pe termen ceva mai lung, „Platforma” ar putea duce la armonizarea metodologiilor de cercetare, dar și la demararea și finalizarea unor proiecte ample referitoare la istoria comunismului în România: enciclopedii, dicționare biografice, ș.a.m.d. Tot așa, o bună funcționare a unei asemenea structuri ar putea să îmbunătățească managementul resurselor instituțiilor partenere în cadrul unor parteneriate și colaborări.

Discuțiile din cadrul acestei mese rotunde sunt preliminare, urmând să sondeze viabilitatea și/sau necesitatea unui astfel de proiect. Dezbaterile și concluzii acestei întâlniri nu creează obligații față de instituțiile ale căror reprezentanți vor lua cuvântul.

Prezintă:

Dr. Alina PAVELESCU, Director adjunct, Arhivele Naționale ale României

Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Conf. univ. dr. Virgiliu ȚÂRĂU, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca

CS I dr. Andi MIHALACHE, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași, Academia Română

CS III dr. Cristian VASILE, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București, Academia Română

Dr. Ștefan BOSOMITU, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Conf. univ. dr. Adrian NICULESCU, Școala Națională de Studii Politicie și Administrative, Facultatea de Științe Politice, București

≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡≡

Probleme actuale ale istoriei românești

Joi, 25 august 2016, orele 18:30-20:00 

Sala Farcaș Gyula, UBB, clădirea centrală str. M. Kogălniceanu, nr.1, et. 2.

Organizator și moderator: Acad. prof. univ. dr. Victor SPINEI, Academia Română

Prezintă:

Acad. Prof. Univ. Dr. Ioan Aurel POP, Universitatea Babeș-Bolyai, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

Acad. Prof. Univ. Dr. Marius PORUMB, Academia Română, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca

Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru ZUB, Academia Română, Institutul de Istorie ”A.D. Xenopol”, Iași

Acad. Dan BERINDEI,  Academia Română, București

Prof. Univ. Dr. Șerban PAPACOSTEA, membru corespondent al Academiei Române

Prof. Univ. Dr. Nicolae EDROIU, membru corespondent al Academiei Române, Institutul de Istorie ”George Barițiu”, Cluj-Napoca

Prof. Univ. Dr. Ioan BOLOVAN, Universitatea Babeș-Bolyai, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

CS I Dr. Mihai Ștefan CEAUŞU, Academia Română, Institutul de Istorie ”A. D. Xenopol”, Iași